joi, 15 ianuarie 2009

Fara titlu


Am scris-o mic, ai s-o citeşti cu greu
Pune-l în deget, scoate-ţi-l mereu
Nemaiputînd să ţi-l sărut, eu faur
Surîd în stihul ce ţi-l scriu pe aur

Am vrut să nu fiu eu de vină
Dar am avut numai atîta rădăcină
Cît a rodit o rodie, şi-atît
Citeşte, citeşte, cînd ţi-o fi urît

Trei cuvinte, viaţa-ntreagă,
Două puncte: imi eşti dragă

Inelul stă curat pe deg't
Sărută-l cînd ţi-l scoţi şi cînd priveşti





Un comentariu:

Anonim spunea...

Imi place ce publici;am inregistrat si poezia lui Vali Sterian...
Te pupicesc,
Mom