Gandurile-mi, valuri spumoase, si mare agitata
Dorul e furtuna ce-n zare se-ntrevede
Privirea-mi e-ntunericul pe marea zbuciumata
Iar eu sunt marinarul ce largul il revede!
Ce ropot si ce vuiet in marea-nvolburata
Cata furie oarba dezlantuta-n ceruri,
Si scartaie parama de prea tensionata.
Caci tarmul e departe, si totu-i ud de saruri.
Nu se-ntrevede calm, numai furtuna!
Scandurile plesnesc, pocnesc se crapa,
Si norii grei deasupra de aduna...
Din apa lor, sirenele s-adapa!
Dar ce se-aude lin intre sipote de valuri?
Ce cantec, ce ciudat, ce liniste ne trage?
Ma uit...vad bine, ma-nsel? vad dealuri?
Nu poate fi... dar cantecul atrage!!!
duminică, 23 februarie 2014
Intelesuri
Azi nu mai avem timp
Pentru ele.
Traim viata ca o adiere de vant,
O adiere rece, care taie tot ce e frumos.
Nu mai stam sa descifram tainele.
Grabiti asistam
Cum ne trece viata.
Fara intelesuri.
Pentru ele.
Traim viata ca o adiere de vant,
O adiere rece, care taie tot ce e frumos.
Nu mai stam sa descifram tainele.
Grabiti asistam
Cum ne trece viata.
Fara intelesuri.
Ruptura
Chiar daca nu apropiati
Macar aproape...
Chiar daca nu impreuna
Tot timpul amandoi.
Acum e mai greu
Cand continentele ne rup.
Traiasca Internetul!
Macar aproape...
Chiar daca nu impreuna
Tot timpul amandoi.
Acum e mai greu
Cand continentele ne rup.
Traiasca Internetul!
Abonați-vă la:
Postări (Atom)