Poema

Lumea,

Cu cerul, cu muntii, cu pomii
Cu rasarituri(urmate invariabil de apusuri)
Cu verde, albastru si sangeriu.

Cerul,
Cu stele, cu soare,
Cu senin si cu furtuna.

Muntii,
Cu creste, cu prapastii,
Cu zapada, cu avalanse.

Pomii,
Cu verde, cu pasari,
Cu fructe, cu omizi.

Si intre toate acestea,

Oamenii,
cu cantec, ce veselie,
cu idei, cu ganduri,
cu griji si cu suparari.

In loc de noapte buna,

Cand soarele de mult a cedat lupta cu amurgul,
Iar luna domneste in voie peste orase
In liniste gandu-mi calatoreste in locuri neajunse...

Printre frunzele care incep sa rugineasca
Satule de atata vara si de canicula.

Tot umbla si zboara catre tine.
Poate s-o intalni pe undeva cu gandul tau.
Cine stie?