Sirena

Gandurile-mi, valuri spumoase, si mare agitata
Dorul e furtuna ce-n zare se-ntrevede
Privirea-mi e-ntunericul pe marea zbuciumata
Iar eu sunt marinarul ce largul il revede!

Ce ropot si ce vuiet in marea-nvolburata
Cata furie oarba dezlantuta-n ceruri,
Si scartaie parama  de prea tensionata.
Caci tarmul e departe, si totu-i ud de saruri.

Nu se-ntrevede calm, numai furtuna!
Scandurile plesnesc, pocnesc se crapa,
Si norii grei deasupra de aduna...
Din apa lor, sirenele s-adapa!

Dar ce se-aude lin intre sipote de valuri?
Ce cantec, ce ciudat, ce liniste ne trage?
Ma uit...vad bine, ma-nsel? vad dealuri?
Nu poate fi... dar cantecul atrage!!!

Intelesuri

Azi nu mai avem timp
Pentru ele.
Traim viata ca o adiere de vant,
O adiere rece, care taie tot ce e frumos.

Nu mai stam sa descifram tainele.
Grabiti asistam
Cum ne trece viata.

Fara intelesuri.

Ruptura

Chiar daca nu apropiati
Macar aproape...

Chiar daca nu impreuna
Tot timpul amandoi.

Acum e mai greu
Cand continentele ne rup.
Traiasca Internetul!

Schimbare

De ieri tot ninge! Si frigul ne-atinge...
Luminile se sparg in zeci de licariri
Iar vantul ne poarta adanci amintiri...
Copilul vesel din noi ... Ce mai ninge!

Aroma de iarna ne trece prin nari
Miros cunoscut, ascutit si taios...
De cand eram copil si priveam catre zori
Vesel, nastrusnic, inocent si frumos.

Si totusi ce ierni am trait...
Cu sanii pe vale, copii zgomotosi
Bunici blajini, batrani si frumosi
Miros cozonacii calzi si gustosi
Si ochii-i deschid...

Bunicii s-au dus,
Iar vaile-s mai mici privite de sus
Ce iarna anosta...
Nici cosuri cu fum, nici lume pe drum.
Doar...
Zapada patata, improscata si rece.

Toamna.

Liniste uda pe linii de tramvai.
Frunze uscate purtate de vant.
Zile mai mici si ploaie... ce bai!
Dimineti reci, ude, taiere de-avant.

Soare cu dinti si cer plumburiu
Cu pomi palizi si ruginite chei
Frunze patate morbid auriu
Plin de balti, in gropi pe alei.

Pe cer intuneric. Pe strada noroi.
Pasari ce zboara manate de simt
Intre petele gri si norii greoi.
E toamna! O simt in oase-ai nostri parinti.

E toamna...

Moda

E o moda azi cu rima alba...

Toata lumea o foloseste.

E mult mai usor sa scrii

Fara sa ai un ritm,

O rima, 

O inspiratie.

Taine

Nu stiu ce ai de gand...
Ochii tai ascund taine
de nepatruns.

O pata in fata gandurilor tale
ca o cusca fara zavoare.

Grija mare sa nu ne inghita!