Fane.

Fane trecu.
Mereu acelasi barbat inalt, cu umeri lati
Si camasa rupta.

Unele intoarsera capul dupa el
- De un'e vii ma betivanule?
Iar Fane, grav, impleticindu-si pasii
si sprijinindu-se pe gard, se uita lung la ele:

- De unde am plecat! ingana el.
Proastelor!

Si drumul lui se continua mai departe
Anevoios, prin praful si caldura
Ulitei.

Chirurgie

Eu tai in carne vie,
Tu tai in suflet viu.

Eu inod totul la loc,
Tu inozi sentimente.

Eu incerc sa vindec boala,
Tu vindeci suflete.

Eu sunt doar eu...
Tu cine esti?

Piata. Noaptea.

Cineva spunea ca noaptea e un sfetnic bun,
Eu spun ca e moment de regasire,
Cu ganduri ce pe de-a-ntreg adun
Le scriu in suflet si-n simtire.

Merg singur pe strada, iar strada e pustie
Nici urma de masini sau fum,
Nici praf, doar stele, nu prostie,
Doar cer deschis, plin de parfum.

Noaptea nu stie de zarva si de forfot,
Nu-i pasa de probleme,nu le are.
Departe se aude inc-un clopot,
E miez de noapte... e visare...

Poema

Lumea,

Cu cerul, cu muntii, cu pomii
Cu rasarituri(urmate invariabil de apusuri)
Cu verde, albastru si sangeriu.

Cerul,
Cu stele, cu soare,
Cu senin si cu furtuna.

Muntii,
Cu creste, cu prapastii,
Cu zapada, cu avalanse.

Pomii,
Cu verde, cu pasari,
Cu fructe, cu omizi.

Si intre toate acestea,

Oamenii,
cu cantec, ce veselie,
cu idei, cu ganduri,
cu griji si cu suparari.

In loc de noapte buna,

Cand soarele de mult a cedat lupta cu amurgul,
Iar luna domneste in voie peste orase
In liniste gandu-mi calatoreste in locuri neajunse...

Printre frunzele care incep sa rugineasca
Satule de atata vara si de canicula.

Tot umbla si zboara catre tine.
Poate s-o intalni pe undeva cu gandul tau.
Cine stie?

Intrebare...

In zilele astea am fost foarte ocupat cu lucrul si nu ami mai avut timp de nimic si de nimeni. Acum sunt un pic mai linistit, si pun o intrebare, la care sper sa raspundeti ca sa mai stiu si eu ceva de voi... ce mai faceti?

Cand cerul saruta florile

Există o frumoasă maximă care spune că, dacă cerul sărută pământul prin ploaie, pământul sărută cerul prin flori. Ce se întâmplă însă atunci când cerul sărută florile? Atunci sunt Floriile!

Dintre cele vreo 200.000 de feluri de flori din lume, ştiţi care este cea mai mică? Lintiţa, care poate fi văzută doar la microscop. Prin urmare, azi vrem să fim lintiţe pentru dumneavoastră cititorii, care veţi fi Brânduşe, Narcise, Margarete, şi orice altă... floare mare! Iar noi, ca plăntuţe microscopice, alăturând lintiţei educaţia buruienei, ne închinăm Înfloririi dumneavoastră cu pagini în cinstea marii Sărbători de astăzi - Duminica Floriilor. Creştinii ortodocşi sărbătoresc intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Patimile şi Învierea Sa. Denumirea populară a sărbătorii vine de la zeiţa romană a florilor, Flora, peste care creştinii au suprapus sărbătoarea religioasă. Această zi semnifica reînvierea naturii prin înflorirea salciei, în special. În tradiţia noastră populară există credinţa că însăşi Maica Domnului a binecuvântat salcia, după ce aceasta s-a transformat într-o punte, ajuntând-o pe Fecioara Maria să treacă apa unui râu. De aceea e bine astăzi ca salcia sfinţită să se pună la icoana de acasă.

"Ghiocei şi chiar lalele/ Brânduşe şi viorele/ Zambile şi albăstrele" ...La mulţi ani, Florilor, oriunde aţi fi voi! Să vă sărute cerul.

Mugur de datină

După unii, din această duminică încep pomii a înmuguri şi a-nflori, după alţii, dacă e frumos de Florii, va fi vreme frumoasă şi de Paşte, dacă nu, nu! Să nu vă spălaţi în ziua de Florii pe cap, căci albiţi repede, înfloriţi - spune datina din Ţara Muntenească. În Banat se spune că musai să vă spălaţi pe cap de Florii ca să nu încărunţiţi. Aşa că alegeţi singuri! În ziua de Florii nu se doarme, căci altfel veţi fi somnoroşi tot anul. Sâmbăta dinaintea Floriilor se mai numeşte şi sâmbăta lui Lazăr - se fac plăcinte şi se dau de pomană. Iată o poveste a lui Lazăr cum circula ea prin mahalalele bucureştene de odinioară: "Zice-se că Lazăr era mititel. Într-o zi scâncea că vrea plăcinte. Mama nu i-o făcut şi torcea. Lazăr a murit de dor de plăcinte". De aceea se dau de pomană plăcinte şi... nu se toarce de Florii. Să nu uităm că azi, în Duminica Floriilor, se... întrezăreşte vestirea suferinţelor celui care avea să moară pentru noi purtând suferinţele şi durerile noastre. (Rodica Mandache)

Articol preluat din JURNALUL NATIONAL - www.jurnalul.ro